Interviurile #ILoveMyJob: Portret de artist – Marinaru’

„Prin scris pot să descriu mai ușor și mai pe înțelesul tuturor ce văd și ce simt.”

Marina Paul Sebastian, aka Marinaru’, a fost “omul nostru” la activarea Târgului de Cariere, de la Electric Castle. Tattoo artist by day și Graffiti artist by night, tânărul și-a adus într-un mod creativ și jucăuș propria viziune față de ceea ce ne place să facem, fiecăruia dintre noi. Provocat de TdC, Marinaru’ a acceptat să traducă prin desenele sale sintagma “I Love My Job”. Și a ieșit una dintre cele mai faine activări din cortul Weshowcase, unde au fost prezente numeroase companii care au asigurat buna dispoziție în rândul participanților de la festival. L-am provocat pe clujeanul de 27 de ani la o discuție, pentru a vedea cum anume se îmbină arta stradală cu muzica, dar și cu un job la un salon de tatuaje.

Am observat că te descrii ca Tattoo artist by day și Graffiti artist by night. Cum se completează ele?

Se îmbină perfect. Având în vedere că amândouă au la baza arta, procesul de a crea ceva din nimic, expunerea emoției, eu zic că se îmbină perfect chiar dacă unii ar zice că sunt două lumi diferite.

Și având în vedere că ambele au la bază arta, dar stiluri distincte, cât de mult se influențează una pe cealaltă în creațiile tale?

Au o influență puternică una asupra celeilalte, deoarece caut linia din tatuaj în graffiti și invers, caut culorile de graffiti în tatuaj.

E o nebunie în capul meu, nu prea pot să le vociferez sau să descriu foarte ușor. Ce e sigur e că mintea mea asociază constant imagini și produce idei la foc automat, ceea ce nu e tot timpul plăcut, deoarece nu reușesc să le fructific pe toate și devine frustrant câteodată.

Și în toată vâltoarea asta de idei plus dăruire, cum de mai are loc să intervină partea ta de MC?

Sincer nu știu, dar ce știu e că e o parte foarte importantă pentru mine, deoarece prin scris pot să descriu mai ușor și mai pe înțelesul tuturor ce văd și ce simt. Încă nu știu cum le fac față la toate. Chiar consider că încă nu o fac la capacitate maximă, dar mă zbat zilnic să mă disciplinez pentru a putea sa le fac pe toate la capacitate maximă. Sau măcar aproape.

Dragostea asta pentru scris și pentru a fi MC când a apărut?

A apărut pe la începutul adolescenței când voiam să fiu rău și șmecher ca toți cei pe care îi ascultam. Nu am avut o viață ușoară, așa că nu mi-a fost greu să mă asociez cu fenomenul. La început, normal, a fost o caterincă ca la majoritatea, dar în timp am văzut că are o putere mult mai mare, mai ales când încep oamenii să te asculte.

Ținând cont de complexitatea tuturor lucrurilor de care mi-ai spus, în momentul de față îți dorești să continui toate aceste proiecte în paralel?

Abia am început. Asta mă ține în viață.

Ai reușit cumva să îmbini utilul cu plăcutul, practicând ceea ce îți ține sufletul treaz. Oare la un moment dat una dintre aceste pasiuni ți-a schimbat într-un mod important cariera profesională?

Da, tatuatul. Eram într-un moment confuz al vieții când am decis să fac asta. Nu știam ce să fac, arta nu îmi era luată în serios, iar când am ajuns la BAStattoo prin intermediul unui prieten și coleg, Răzvan Roșca, lumea și viața mea s-a schimbat.

Marius Iacoban, adică THE BASTATTOO, a reușit să ia un om fără un drum foarte precis și să-l pună pe ruta pe care o aștepta de-o viață. Am cunoscut în cadrul și prin intermediul BAS toată lumea bună pe care aș fi vrut să o cunosc și ar fi trebuit să o cunosc, iar pentru asta o să-i fiu recunoscător toată viața.

În rest, în toate domeniile am avut parte de oameni ce au avut o influență puternică asupra carierei mele, dar acesta îl consider cel mai mare punct de cotitură.

„Artiștii nu prea sunt motivați de nimic în această țară și nu numai, iar mulți renunță la visele lor”

Ținând cont de această șansă care ți s-a oferit, cât de important este pentru un artist în devenire să primească astfel de oportunități?

E absolut vital, este vital pentru că artiștii nu prea sunt motivați de nimic în această țară și nu numai, iar mulți renunță la visele lor din cauza că nu le este apreciată munca și viziunea.

Vorbind de munca și viziunea ta, acestea au fost promovate recent la Electric Castle în cadrul unei activări organizată de Târgul de Cariere. Cum ți s-a părut propunerea?  

A fost o experiență plăcută, oamenii faini, muncitori, zâmbăreți. Ideea mi-a plăcut și am acceptat-o cu drag, deoarece urmărea exact acest lucru: promovarea unor joburi care probabil nu sunt luate așa de în serios de către marea majoritate. Ideea Alexandrei Jude (colega noastră de la TdC – n.r.) a fost de bun gust, apreciez enorm că a făcut asta și că m-a ales pe mine să reprezint artiștii, iar cu ocazia aceasta eu și toți artiștii, indiferent de domeniu, vrem să mulțumim pentru efort. Și aceleași mulțumiri și respecte vreau să le transmit și echipei TdC pentru că au creat un astfel de eveniment.

Deci consideri că pentru artiști este binevenită această apropiere între domenii de activitate care nu par a fi conectate, dar care funcționează perfect dacă aduni oamenii potriviți?

Da, deoarece arta este subapreciată indiferent de domeniul de activitate și este cenzurată de către părinți încă din primii ani ai copilului și asa au avut oportunitatea să vadă cu alți ochi acest domeniu. Așa poate se gândesc: “Și eu vreau ca al meu copil să deseneze la TdC în cadrul Electric Castle.”

Așa poate îl vor susține mai mult.

Publicul care a putut să interacționeze cu lucrările tale la Electric Castle unde anume poate descoperi mai multe despre tine și despre ceea ce creezi?

În mare parte îmi expun lucrările pe Facebook și pe Instagram. Încerc să țin la curent lumea cu tot ce fac, dar încă mă obișnuiesc cu tehnologia și cu postatul constant. Nu pot spune că îmi reușește mereu, dar postez și acolo pot vedea tot ce urmează să fac.

Din punct de vedere al carierei, care este următorul pas pentru tine în momentul de față?

Următorul pas este secret, dar tot ce pot spune e că totul merge în direcția bună și toate lucrurile se întâmplă exact așa cum trebuie, iar acum este de datoria mea să respect toate oportunitățile și să fructific tot. Deci următorii pași o să îi vedeți, puțin suspans nu strică.

Poate un mic indiciu nu strică nici el: îmi plănuiesc o călătorie la București unde am fost chemat de câțiva oameni extraordinari pentru a face niște lucruri extraordinare, dar astea urmează să le vedeți cu ochii voștri.

Interviu realizat de Alina Agafiței