Brandurile autohtone, șansa noastră de a opri migrația românilor

80.000 de români cetățeni rezidenți pleacă anual din țară. O statistică în spatele căreia rămân consecințele: ne pleacă  talentele, ne exportăm inteligența, nu mai găsim forță de muncă. Sună a viitor sumbru. Cu aceste cifre pe masă, creatorii de brand românesc s-au reunit la conferința organizată de Ziarul Financiar la Cluj-Napoca, “Branduri Românești”.

“Brandurile românești pot să ajute ca acest exod să fie oprit. De aceea, avem nevoie de cât mai multe branduri”, a fost concluzia directorului executiv Raiffeisen Bank România, Felix Daniliuc, unul dintre participanții la evenimentul de ieri.

Banca pe care o conduce este, la rândul ei, într-un proces de rebranding, astfel că acesta a subliniat importanța acestui întreg proces de comunicare cu publicul.

„Avem un nou slogan: <<Banking asa cum trebuie>>.  Ne-am asumat un motto: Cu mult mai important decât ceea ce esti, este ceea ce devii”.

Studiile realizate de Ziarul Financiar – organizator – , arată că cele mai mari branduri românești se regăsesc în domenii precum cel farmaceutic, bricolaj, apă minerală, servicii medicale, bere sau rom. Nu este de neglijat nici tânara generație de branduri românești, începând cu Fru Fru, Zăganu, Salad Box, 5 to Go sau Dulceața lui Râzvan.

Adrian Docea, creative director Heraldist & Wondemarks, a vorbit despre cât de important este pentru companii să își construiască un nume, pornind de la premisa că suntem o țară mică, dar cu toate acestea putem construi branduri mari românești.

“Nu poți construi în secolul XXI o companie mare pe plan internațional, dacă crezi că produsul tău face toată treaba. Când ai un produs excepțional și un brand mediocru, maximul pe care poți să-l atingi este 50% din potențial.

Brandul este cea mai importantă investiție în compania ta. Este managementul reputației. Cea mai frecventă expresie pe care o auzim de la oamenii de afaceri din România este: <<Nu am eu bani de branding și prostii>>. Aceasta este realitatea: oamenii nu dau importanță brandingului, este văzut ca prioritatea 36, pe ultima pagină”, a povestit Docea.

El a evidențiat ce NU este un brand: “Nu este un logo, nu este o marcă înregistrată. Un brand este percepție. Este tot ce se află în mintea oamenilor. Nu există proprietar de brand, ci de trademark. Brandul aparține tuturor. Tot ce poți să faci, ca companie, este să ai grijă de brand, adica de percepție, să faci, până la urmă, management percepției”, a declarat Adrian Docea, creative director Heraldist & Wondemarks.

dav

Au fost invitați, printre speakeri, și români care au reușit să construiască nume puternice în brandingul românesc, între care Radu Lupaș, co-fondator Salad Box sau Cosmin Moldovan, director general Moldovan – Carmangeria Sânnicoară.

Lupaș a vorbit despre traiectoria ascendentă prin care a trecut Salad Box.

“Nu ne-am gândit, de la început,  că o sa ajungem să ne extindem pe plan internațional. Am început de jos. Îmi amintesc că primul logo Salad Box a fost desenat de un student, pentru 50 de euro. Lumea ne spunea, în aprilie 2012, când am deschis primul Salad Box, că suntem depășiți și nebuni, pentru că încercăm să vindem salată. Lucrurile au început însă să se așeze. Am creat prima locatie Salad Box unde trebuia și cum trebuia, iar de acolo lucrurile s-au dezvoltat. Acum avem 72 de locații, pe patru continente și în 11 țări. Într-adevăr, nu toate brandurile ating acest succes. În cazul Salad Box, a fost timingul perfect”, a dezvăluit Radu Lupaș.

Și Cosmin Moldovan a subliniat cât de important a fost momentul rebrandingului carmangeriilor pornite ca o afacere de familie, în 1993.

“După rebranding, am avut foarte multe provocări. Am ajuns să nu mai facem față cererii, și asta ne-a determinat să ne dezvoltăm încontinuu”.

Radu Ciurtin, fost acționar Albalact (în prezent Zuzu), este de părere că brandul trebuie să facă o promisiune, pe care să o respecte. Ce se întâmplă mai departe înseamnă produse, servicii care să respecte promisiunea.

“Cred că un mare avantaj pentru un brand românesc este să își ințeleagă consumatorul și să își ajusteze discursul pe nevoia consumatorului”.

Brandul nu este egal cu produsul, a fost și concluzia lui Levente Szell, director general Agrosel. “Nu toate companiile care au produse bune au și branduri. De-a lungul anilor, am fost lider de piață pe segmentul de seminte. Până într-o zi, când un lanț de magazine a venit cu propriile produse din alta țară și , a renunțat la colaborarea cu Agrosel. Drept urmare, am pierdut 10% din cifra de afacere și am disponibilizat 10 oameni. Atunci mi-am dat seama că nu e de ajuns să ai un produs de calitate. E nevoie de un brand, pentru a putea fi greu de neglijat”.